Cum dezvoltăm autonomia copilului prin povești

A fost o dată ca niciodată o căsută în cale tlăiau doi flăţioli. Fiecale dintle ei avea jucăliile lui. Atunci când plietena lor, Malia, a venit în vizită, pul și simplu s-a minunat de ce dezoldine ela în căsută. Podeaua ela plină de jucălii: nu avea pe unde să calce de mașinute, dinozaulii elau cu picioalele în sus, piesele de puzzle elau amestecate, de fapt nici nu puteai să-ti dai seama călui puzzle apalține fiecale.

Așa începe una dintre poveștile terapeutice pe care am creat-o împreună cu băieții mei acum vreo doi ani. La început obișnuiam să le-o spun eu atunci când simțeam nevoia să-i determin să-și strângă singuri jucăriile, iar după ce au învățat-o, erau bucuroși s-o spună chiar ei.

Am creat-o atunci când mi-am dat seama că strânsul jucăriilor a devenit o problemă. Îi obișnuisem, fără să-mi dau seama, să lase strânsul jucăriilor în seama mea. Dar pentru că încerc pe cât de mult pot să evit sfaturile, creez astfel de povești care să genereze în mintea piticilor anumite învățături sau concluzii ce-i fac să-și schimbe comportamentul într-un mod natural.

Spuneam într-un articol, că recomand să înlocuim sfaturile și ordinele cu povești terapeutice, ca cea de mai sus. De ce? Pentru că intervențiile subtile îl fac pe cel mic să devină responsabil (din proprie inițiativă), fără a se simți constrâns în vreun fel. Dacă îi explicăm cu ajutorul metaforelor și a poveștilor, el înțelege sistemul cauză-efect. Tot ce trebuie să facem este să ambalăm explicațiile în povești fascinante și să prezentăm efectul într-o manieră suficient de atractivă.

Vreau să împărtășesc cu tine experiența mea cu metaforele și poveștile terapeutice, așa că îți prezint mai jos câteva dintre beneficiile aduse de aceste povești.

Învățarea limbajului (inclusiv când vorbim despre învățarea limbilor străine).

Nu este un aspect care se rezumă la memorie/gândire/vorbire. Învățarea limbajului ține în mod expres de evoluția personală.

Dezvoltarea creativității

Creativitatea, o altă expresie a personalității, este un element cheie în dezvoltare. Ea determină aportul pe care îl va aduce copilul în societate, comportamentul pe care îl va avea în relația cu ceilalți.

Dezvoltarea inteligenței

Șansele ca cel mic să-și atingă potențialul maxim al inteligenței scade considerabil atunci când nu i se dă voie să se exprime în mod creativ. Poveștile terapeutice (dar jocul terapeutic sau timpul special) îl ajută să înțeleagă lumea mai bine, dar și să se exprime mai mult. Jucându-se cu metaforele din povești, copiii își formează propriile stiluri de învățare, experimentând sensurile fiecărui cuvânt nou.

Fluența

Fluența este un aspect esențial al creativității. Ea se fixează într-un ritm mai lent și solicită timp însă poate fi stimulată cu ajutorul părinților și profesorilor.

Care sunt resursele de care ai nevoie?

În primul rând, avem nevoie de o stare de spirit bună (pe care o putem cultiva). Adăugăm câteva idei originale, în defavoarea orientării spre clișee sau trasee deja explorate și lăsăm mintea să genereze imagini și fraze care transmit mesajul potrivit.

Setează un cadru general al poveștii, după care detaliază din ce în ce mai mult. Imaginează-ți că ai un public ce stă cu sufletul la gură să afle ce se întâmplă cu personajele.

Totuși, pentru început, sper să te ajute și să te inspire poveștile create de mine, pe care le găsești aici.

Te îmbrățișez și abia aștept să-mi povestești rezultatele pe care le-ai obținut cu copilul tău.