Creșterea gemenilor – între extreme și echilibru

Miercuri, la „Parenting modern. Totul despre limite, disciplină, plâns, furie”, am vorbit despre gemeni și multipleți. Iar celor ce nu au ajuns la eveniment și nu ne-au urmărit de acasă vreau să le spun că cel mai important lucru pentru un frate geamăn este ca ceilalți să înțeleagă că gemenii identici nu sunt chiar atât de identici. Ei NU sunt două jumătăți ale aceluiași măr, ei sunt două mere diferite; sunt două persoane cu minți unice, personalități distincte, care simt și trăiesc în moduri diferite. Gemenii sunt foarte diferiți, unul de celălalt.

• Unul are nevoie de mai mult timp petrecut cu fratele, iar celălalt vrea mai mult spațiu.
• Unul este mai leneș, bazându-se pe ajutorul fratelui, celălalt este mai curios și mai motivat, încercând mereu să-și lărgească orizontul cunoștințelor.
• Când apar oameni noi cu care să socializeze, unul este foarte prietenos, iar celălalt este timid.
• Unul are un temperament dominant, iar celălalt este foarte ascultător.

De obicei, persoanele din jurul lor au tendința să-i numească „gemenii”, fiind probabil singura pereche de gemeni din grup, sau să vorbească despre ei ca și cum ar fi o singură persoană. Iar când se întâmplă asta și ceilalți nu le transmit suficient de clar că văd diferențele dintre ei și că îi privesc ca pe două persoane unice și speciale, gemenii încep să simtă că sunt două jumătăți ale aceluiași întreg.

Gemenii identici trebuie separați?

Da. Vine un moment în care separarea este necesară (dormitoare diferite, clase diferite la școală). Unul dintre motive este acela că, de cele mai multe ori, unul dintre frații gemeni poate avea un temperament dominant și să tindă să se facă remarcat mai mult decât fratele lui, „furând” strălucirea celui timid. Noi ca părinți nu trebuie să lăsăm acest lucru să se întâmple.

Un alt motiv poate fi acela că unul poate deveni dependent de celălalt, cerându-i mereu ajutorul la școală, la diferite jocuri sau la desfășurarea anumitor activități. Iar atunci când este ajutat mereu de către frate, el nu are oportunitatea de a face față și singur provocărilor pe care le întâlnește. Și toate acele mici provocări au rolul de a-l pregăti pentru provocări mai mari, pe care le va întâlni de-a lungul vieții. Dacă copilul întâlnește provocări mici, cărora le face față, dar care cresc în dificultate pe măsură ce crește și el, acestuia îi va fi mai ușor să gestioneze mai târziu un divorț, pierderea unui loc de muncă, mutatul într-o țară nouă șamd. Când este obișnuit să îi rezolve altcineva „problemele” și ajunge într-o situație dificilă, acesta nu mai privește acea situație ca pe o provocare, ci ca pe o adevărată problemă („Aoleu! Ce mă fac?”, „Ce-am făcut să merit asta?” etc.).

Cum separăm gemenii?

• La școală

Atunci când geamănul dependent, este într-o clasă diferită, va trebui să renunțe în mare parte la această „resursă”. Astfel, el va învăța mai mult și se va dezvolta într-un ritm mai rapid. Există, bineînțeles, și situația în care el se simte copleșit de provocările școlare și se lasă păgubaș, refuzând să învețe pe motiv că îi este prea greu să facă asta. În această situație, pot interveni părinții pentru a-l motiva și a transforma făcutul lecțiilor într-un joc distractiv, cu efecte benefice pe termen lung.

• Acasă

Părinților le este mult mai simplu să amenajeze o singură cameră pentru ambii copii. Însă, pe măsură ce cresc, încep să ia în calcul și alte opțiuni, gândindu-se dacă este recomandat sau nu să le ofere fraților gemeni camere diferite și când pot face acest lucru.

În perioada grădiniței și mai târziu, să aibă dormitoare separate îi poate ajuta pe gemeni să adoarmă mai repede sau să relaționeze mai pașnic. Însă, copiii mici sunt foarte sensibili la separare. Gemenii au o relație foarte specială tocmai pentru că au împărțit același pântec. Ei socializează unul cu celălalt încă din pântecul mamei, de la 14 săptămâni. Așadar, acestă separare poate fi resimțită mai mult ca pedeapsă decât ca privilegiu. Separarea gemenilor la vârste foarte mici poate crea mai multe perturbări.

Momentul separării trebuie ales cu multă atenție, astfel încât acesta să nu se suprapună cu alte schimbări din viețile copiilor (cum ar fi începutul clasei I).

În perioada școlii primare putem găsi un moment potrivit pentru această tranziție, mai ales că elevii au nevoie de un spațiu personal, liniștit pentru a studia și a-și face temele. Dacă nu îți permiți să le oferi camere separate deocamdată, le poți crea măcar anumite spații personale în cameră, unde geamănul să aibă cel puțin biroul.

De asemenea, această separare îi ajută și să devină mai responsabili. Dacă până acum dezordinea din cameră era din vina fratelui, acum fiecare este responsabil pentru ordinea din camera sa.

După separare, ei pot alege în continuare dacă vor să doarmă împreună, iar dacă ambii sunt de acord cu dormitul împreună, noi, părinții, trebuie să le acceptăm această nevoie și să le permitem să doarmă împreună, atât timp cât acest lucru nu generează conflicte între ei. Când fiecare se bucură de compania celuilalt, noi nu putem decât să ne bucurăm pentru relația minunată dintre ei.

Este foarte important ca indiferent de schimbările care apar, să ne pregătim copiii înainte și să încercăm să evidențiem părțile bune ale acestor schimbări, pentru că ele sunt mult mai benefice și mai naturale atunci când sunt primite cu brațele deschise.

Pe curând!