Provocările părinților de gemeni

Sunt mamă de gemeni. Iar când ești părinte de gemeni, trebuie să gestionezi nevoile copiilor tăi într-un mod empatic și cu totul special, uneori, depășind orice limită pe care ți-ai imaginat-o.

Ce te faci atunci când ei sunt ca soarele și luna? Ca apa și uleiul? Sau ca fluxul și refluxul?

Ce faci atunci când descoperi că au o nevoie naturală de separare, dar care să se termine repede, chiar înainte ca nevoia de contopire totală să apară?

Era 7.30 dimineața și, cu aceste gânduri în minte, pe jumătate adormită, îi ascultam plânsul. O jumătate de oră de plâns și de supărare acută, pentru că fratele i-a mâncat iaurtul preferat. Era sigur că el i l-a mâncat, altfel cum ar fi putut să dispară din frigider?

Plângea atât de tare… de parcă cineva vărsase o găleată plină cu lacrimi peste ființa lui mică. Iar în timp ce-și spunea oful printre lacrimi și suspine, îl țineam strâns în brațe, îl mângâiam și îi spuneam cât îl iubesc, resimțind parcă și eu o părticică din durerea pe care o manifesta. Știa că poate să plângă acolo, în brațele mele, atât cât e nevoie, până va fi pregătit să plece singur. Dar, dintr-o dată, începe să țipe că vrea acel iaurt, și numai pe acela… deși noi nu-l mai aveam, de fapt, de două zile. Și pleacă hotărât din brațele mele către fratele său:

„Nu mai ești fratele meu! Sunt supărat și vreau să fiu singur. Fără tine. Doar cu mami, da?”

Și vine într-un suflet înapoi în brațele mele, să fie doar el cu mine, iar eu să fiu doar a lui. Era tot ce își dorea în acel moment. Îl strâng în brațe, încercând să alung acea teamă de separare, să-i confirm că îl iubesc și că pentru mine este unic. Iar el, printre hohote de plâns, îmi spune că îi este greu… îi este greu să înțeleagă relația cu fratele lui. Îl iubește, se joacă ore în șir cu el, dar de care, în anumite momente, se vrea separat. Prin acest plâns, îmi comunica, de fapt, o nevoie. Are nevoie să fie „unicul” și să îl ajut să înțeleagă cine este el în relația cu fratele lui.

Cum te descurci atunci când unul plânge pentru că vrea să i se respecte nevoia de spațiu, iar celălalt plânge pentru că nu poate obține atenția fratelui său?

Nevoia de explorare a unuia este exact ceea ce nu își dorește celălalt. Iar acum, în momentele grele, fiecare mă voia 100 % numai pentru el. În acea zi, am înțeles că ei petrec destul de mult timp împreună și că momentele în care fiecare descoperă individual lumea sunt prea puține.

Băieții mei sunt temperamente diferite: unul vulcanic, extravertit, neobosit și plin de energie; celălalt sensibil, cald și jucăuș. Cel sensibil are, uneori, nevoie să se retragă în lumea lui interioară, pe care o iubește, încearcând să să se definească, să se înțeleagă și să simtă că e unic. Își dorește ca noi să respectăm asta.

Gemenii se aseamănă atât de mult și, totuși, sunt atât de diferiți.

Fiind o oglindă pentru fiecare dintre ei, îi ajut să își organizeze emoțiile, îi ofer fiecăruia ceea ce are nevoie, am grijă să le spun că îi iubesc și că îi înțeleg pe amândoi, pe fiecare cu emoțiile lui – pentru că știu că, la fel ca noi adulții, copiii au nevoi diferite, în momente diferite.

Această experiență m-a ajutat să descopăr că atunci când ești părinte de gemeni provocările sunt duble, mai ales când faci tot ce poți să răspunzi nevoilor lor.

Iată ce poți face să o scoți la capăt când ești părinte de gemeni:

1. Învață să gestionezi nevoia de a fi împreună dar și  pe cea de separare a copiilor tăi. Copiii tăi se pot simți foarte legați unul de altul o mare parte din timp, dar ei simt deseori nevoia să fie percepuți individual și noi trebuie să vedem asta.

2. Oferă-i fiecăruia un spațiu personal și pune limite ferme acolo unde este cazul. Copiii se află într-o permanență competiție. Ei încearcă să-și descopere talentele, activitățile preferate și interesele, arătându-ne care sunt lucrurile ce îi diferențiază de frații lor. Atunci când un copil cere o limită de timp și spațiu pentru a se putea defini, trebuie să i-o oferim.

3. Fii oglinda fiecăruia – în funcție de cum este și ce nevoi are. Discută cu ei împreună, dar și separat, nu îi trata mereu că pe un grup compact. Fă-l pe fiecare dintre ei să se simtă o mică stea strălucitoare pe cerul tău.

4. Cultivă relația dintre ei. „Lupta pentru resurse” îi face pe frați (în general, nu doar pe gemeni) să concureze pentru orice: atenția, grija și timpul tău sau a altor persoane semnificative, aprecierile celor din jur, jucării etc. O comunicare empatică, care îi scoate din competiție și care are la bază cooperarea este foarte utilă.

5. Oferă-le șansa să își manifeste emoțiile unul față de celălalt. Ajută-i să găsească cuvintele și metodele potrivite pentru a arăta ceea ce simt. Emoțiile sunt că o ploaie de vară: vin, udă pe toată lumea și apoi pleacă – iar tu trebuie să îi ajuți să înțeleagă acest lucru.

6. Petrece timp de calitate cu ei „unu la unu”. Fă asta cât de des poți și fă-o cu mult entuziasm și bucurie.

7. Ascultă-le plânsul. În relația copiilor, este normal să alterneze perioadele în care cei mici fie se adoră, fie se detestă. În general, conflictele sfârșesc într-o mare de lacrimi. Plânsul este minunat pentru descărcarea lor emoțională. În astfel de momente, încearcă să-ți faci timp pentru a-i ține în brațe spunându-le doar atât: „mama este aici cu tine și te iubește”.

Știu că părinții care au copiii apropiați ca vârstă se  regăsesc în cele scrise mai sus. Așadar, atunci când este cazul, la 7.30 dimineața sau în orice alt moment al zilei, ascultă plânsul celui care are nevoie de spațiu și de conectare cu sine, dar și plânsul celui extravert, pentru care  lumea înseamnă, în mare parte, ceea ce se întâmplă în exterior. Apoi, folosește cele 7 sfaturi de mai sus pentru a găsi soluția potrivită în orice situație.